Sunt două și se bat cap în cap, sunt total diferite, se urăsc reciproc și nu există între ele cale de mijloc.
Da, sunt cele două părți ale mele care m-au zăpăcit, uneori se rânduiesc, alteori îmi vorbesc în cap ambele. Eu mi-aș dori să ia o decizie, sa o ia ele pentru mine.
Dar, nu.
Să încep cu prima pe care am auzit-o. Fata nebună, încrezută în ea, puternică. Scorpia.
Ea nu plânge și nu regretă nimic din ceea ce i s-a întâmplat sau i se întâmplă. Ea se răzbună, ea țipă, ea râde, chicotește, și da ea îl înnebunește.
Ea mă face să nu mă recunosc, ea procedează ca un pacient fugit de la psihiatrie.
Se ține tare și se ține bine. Prețuiește clipa și savurează momentul.
Pe ea să n-o superi, ca te dărâmă...și moral și cum vrei tu. Ba nu, ea nu face cum vrei tu, pentru că ea face doar ce vrea ea.Nu uită și nu iartă. Să nu-ndrăznești să o critici, ei mai că nimic nu-i place. Pe ea se iubește, uneori se supraapreciază.
Directă și cu o minte ascuțită, deține controlul, domină.
Îți e fie cea mai bună prietenă sau cel mai de temut dușman.
Fără multă vorbă- o nebună.

A doua, care mai bine dormea undeva ca Frumoasa Adormită.
Ea e naivă, ea încă crede-n povești. Pleacă capul. Meditează, dar rareori analizează.
Pe ea o urăsc și eu. Dar dacă n-ar fi existat ea, rivala ei și puțin alcool, eu n-aș fi aflat cum pot fi uneori.
Din 100%, i-aș oferi vreo 10% așa pentru ca rezultatul să impresioneze.
De obicei era 50 la 50.
Dacă prima m-a dominat de atâtea ori, a doua încă nu a prins la curaj.
Ea iubește, ea își amintește. Ar prefera să pună virgula acolo unde prima pune punctul.
E atât de gingașă, încât îi lipsesc doar aripile pentru a fi un înger.
Eu nu o înțeleg, dacă aș fi lăsat-o, iar fi sărit în brațe și ar asta acolo o eternitate, indiferent de circumstanțe sau întâmplări.

Pe când ele-s două, eu rămân a fi doar una.
Recunosc, dacă le amețesc e o nebunie totală, nu se mai bat, doar se privesc chiorâș uneori.