În viața asta ca să poți învinge trebuie să primești palme, dar și să dai altele înapoi. Să fii pregătită de o piedică în orice clipă și să stai tiptil cu arma deja trasă. Nu voi filosofa prea mult despre aspectele bizare ale vieții, nici despre cât de naivi suntem o parte din noi. Doar că ajunge ades clipa în care obosești să tot dai explicații, obosești să mănânci la ore stabilite pentru că așa e normal, obosești să oferi dări de seamă tuturor despre viața ta. Încercați să nu vă mai pese de lumea din jur, încetați să mai oferiți detalii intime prietenelor false care vă critică la prima ocazie. Pe nimeni nu ar trebui să intereseze la ce ora te trezești și când e ok să te culci, ce e sănătos să mănânci la dejun și ce seara la cină. Debarasați-vă de obiceiuri proaste și de stereotipuri vechi. E treaba fiecăruia dacă mănâncă când îi e poftă și nu atunci când sună ceasornicul, dacă preferă să facă dragoste sau sex nebun rămas cu țipete sublime, haine rupte și mușcături pe posterior. E chestia fiecăruia dacă își bea mai întâi cafeaua, iar după își sărută soția, dacă mergi la un eveniment cu sau fără lengerie pe tine, dacă fumezi ocazional sau ești un dependent înrăit. E timpul să nu ne mai pese, cum și-o trage vecina sau prietena fratelui tău. 
Să încetăm să ne mai intereseze cât are fiecare în portofel. Să încetăm să fim ipocriți. Să respectăm persoanele de lângă noi, să le acordăm grijă și atenție. Să aruncăm la coș persoanele care ne-au lăsat răni adânci, iar dacă vor încerca să ne calce-n prezent, să nu mai scăpăm ocazia și să folosim chiar unica gloanță pe care o s-o avem.
Bine ar fi să nu mai judecăm oamenii după aparențe, să comunicăm, să ne vorbim... și atât, fără a ne vinde sufletele oamenilor de nimic.
Hai să fim serioși.Să nu vă înșelați iubitele/iubiții, hai să colorăm lumea asta-n culori vii, pentru că mizeria sufletelor meschine nu poate fi colorată nici cu cea mai de preț acuarelă.