Pentru că mi-e frică !

 Nu m-am  putut mîndri niciodată cu o viață perfectă.Nu am avut niciodată parte de părinți fericiți,de prieteni adevărați, de călătorii unice. Și poate tocmai de asta am sperat mereu spre mai bine, am sperat să-mi găsesc un iubit fidel pentru a crea cu el o familie fericită.
 N-am putut să mă autocritic niciodată,poate de asta am pierdut multe-n viața asta, vorbesc așa de parcă aș avea acum vreo 60 de ani , de fapt fac abia 19 foarte curînd.Viața mea abia-și începe traseul, poate de asta e timpul să-ncep să mă privesc dintr-o parte.M-am văzut mereu mai bună decît restul , mai sus decît ceilalți , mai capabilă și mai deșteaptă decît celelalte.Poate aici și greșesc,nu pot învăța nimic de la nimeni , dacă aș ști că memoria trecutului poate fi înlăturată aș șterge-o cu prima buretă. Citisem recent undeva că: Trebuie să-nvățăm câte ceva de la fiecare om care trece pragul vieții noastre. 
 Eu nu pot s-o fac.Poate din mîndrie sau poate din prea multă ură, nu pot sau poate n-am de la cine să iau un exemplu.
 Învăț de la oamenii trecuți prin viață, învăț de la cei/cele care și-au lăsat amprenta undeva. Începând cu un scriitor care a devenit celebru peste noapte, ajungând până la bătrînul care povestește nepoților o poveste.Totul este relativ simplu ,fiecare dintre noi poate să rămână remarcat în scurta-i viață.Limitele ni le creem singuri , barierele sunt doar niște provocări .
Trecutul este la moment bariera pe care eu nu pot s-o trec,chiar dacă aparent uneori reușesc, îmi rămîne pecetluită în minte amintirea oamenilor de la care n-am avut ce învăța,oameni care nu-s nici deștepți , nici consactrați.
  Însă datorită lor am devenit altfel, am învățat că orcît nu l-ai iubi pe cel de lîngă tine,poate pleca oricînd,cu altcineva,fără să știi.Și îl apreciez pentru dibăcia de a mă minți,îl admir pentru că m-a înlocuit,îl admir pentru că a putut să-și adune puterea și să se-ntoarcă.
Știu că ai să te superi că iar scriu despre asta,știu că ai să mă judeci că nu pot să uit .
Și totuși : Cu ce era ea mai bune decît mine?

  Vreau să-nțelegi că din toată situația asta,eu sufăr cel mai mult .
Scriu tremurând,pentru că de 5 luni respir și trăiesc din frică.