Aș paria cu oricine că și-o furnică e mai puternică decât mine, acum. Și îmi mai aduc ades aminte , de momentele când aveam lumea la picioarele mele , când iubeam aerul pe care-l respir , când fiecare lucru atins de El îl credeam sfânt , când totul părea prea frumos pentru a fi adevărat. Mă tot întreb când a început totul , cum a putut să se întâmple fără să știu sau măcar fără să-mi dau seama? Și sigur a existat un motiv bine definit , bine gândit pentru a fi executat mai târziu.
Dacă n-a trebuit să știu , înseamnă că n-a meritat să știu... iar daca le adun pe toate astea,realizez că nu am de ce să mă mai vait atât.Nu am însemnat suficient de mult , pentru a fi respectată.Nu am oferit suficient de multe ,pentru a fi iubită.
Oricât de slabă aș fi o să pot să nu mai fiu proasta care am fost . Cred că a venit ziua când a expirat termenul naivității și prostiei din mine.
Moneda are doua părți... totuși.Iar legea bumerangului încă există.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu